Nu ţi-am mai scris demult vreo vorbă
De parcă iarna m-a’ngheţat!
Aş vrea să stăm pe lângă sobă
Să mai vorbim… de ce-am uitat.
Să depănăm, din amintire
Ce-a fost frumos, plăcut şi bun,
Să treacă timpul în neştire
Când multe lucruri noi îţi spun.
Aş vrea pământul să se-oprească
Când ne-ntâlnim să discutăm,
Relaţia mereu să crească,
Cunoaşterea s-o avansăm.
Să ne-nţelegem din privire
Având mereu acelaşi vis,
Să demonstrăm că în iubire
E de făcut, nu doar de zis.
Tot scrisul meu nu poate-aţi spune
Ce mult şi cât te preţuiesc,
Doresc ca, dintre cele bune,
Ce e mai sfânt să-ţi dăruiesc.
Să ştii că-n gândul meu întruna
Te port şi vreau să îţi vorbesc
Din multe zile, vreau doar una…
În care să te întâlnesc.
© Viorel Dascalu 2011
