In 1808, in batalia franco-austriaca de la Aspern, generalul Lannes a condus personal armata in batalie. In mijlocul luptei, a fost ranit foarte grav. Un proiectil de tun i-a distrus ambele picioare. Ajutorul generalului l-a anuntat imediat pe doctorul Larrey, chirurgul armatei franceze, care a sarit pe cal si a ajuns repede la general.
Lannes era inca in viata cand Larrey a inceput sa-l consulte.
– Va rog, salvati-i viata, domnule doctor, spunea ajutorul generalului. Adunati-va toate cunostiintele medicale. Aceasta este porunca regelui pe care mi-a transmis-o si pe care trebuie sa v-o transmit la randul meu.
– Imi pare rau, dar nu pot sa-i salvez viata. A pierdut prea mult sange. In aceasta situatie, medicina si stiinta sunt neputincioase.
Generalul Lannes a murit. Probabil noi, cei din secolul al XXI-lea, ne punem intrebarea: sunt oare la fel de neputinciosi medicii din zilele noastre cum au fost cei de atunci? Categoric, nu. De atunci stiinta a evoluat si intre timp s-a descoperit transfuzia de sange. Astfel, viata multor oameni a fost salvata.
Dar ca bolnavii in nevoie sa poata fi ajutati, trebuie sa existe cantitatea necesara de sange. Astazi, Centrele de Recoltare a Sangelui se ocupa de recoltarea acestui lichid vital, dar ele sunt total neputincioase in situatia in care nu exista voluntari dornici sa-si ajute semenii.
Intr-o perioada cand Centrele de Recoltare adreseaza oamenilor tot mai multe si mai multe apeluri menite sa-i convinga sa doneze sange, gandeste-te daca nu ai putea sa fii si tu un donator. Pentru un muribund, cateva picaturi de sange pot insemna salvarea de la moarte. Domnul Isus ne-a oferit un exemplu si in aceasta privinta. El si-a dat viata, sangele Sau pretios, pentru ca noi sa avem o viata mai buna.
“Cerul urmarea cu durere si surprindere pe Hristos atarnind pe cruce, cu san-gele siroind din tamplele Sale, iar sudoarea amestecata cu sange stand pe fruntea lui. Picatura cu picatura; sangele curgea din mainile si picioarele.
… Tot cerul era plin de uimire, atunci cand rugaciunea Domnului Isus a fost inaltata in mijlocul groaznicelor Lui suferinte: ‘Tata, iarta-I, caci nu stiu ce fac.’ Ce priveliste pentru Universul ceresc!” (HLL, pag. 640)
El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre; si numai pentru ale noastre, ci pentru ale intregii lumi. (1 Ioan 2:2)
Daca Insusi Creatorul Universului a dat pe unicul Lui Fiu ca jertfa pentru salvarea noastra, si noi am putea sa dam macar cateva grame din sangele nostru pentru cineva a carui viata depinde de aceste picaturi datatoate de viata.
p
