Viorel Dascălu

Sunt foarte multe persoane care, necunoscând bine istoria lumii noastre, cred că această pandemie, dată de Coronavirus, este singura sau cea mai importantă.

Pentru o informare corectă şi pentru o cunoaştere avizată a realităţii, în continuare am ales 12 dintre cele mai importante „molime sau ciumi” care au afectat mai mult sau mai puţin planeta noastră:

Aşezarea informaţiilor este în ordine cronologică şi nu după alte criterii (răspândire sau persoane afectate):

1. Ciuma Antonină (ciuma lui Galen):

• Când: în jurul anului 165 d.Hr.
• Unde: a pornit din Imperiul Roman, s-a extins în Asia Mică, Egipt, Grecia şi o parte din Europa
• Cauză sau intermediar: igiena precară şi alimentaţia neadecvată
• Decese: se estimează – peste 5 milioane de oameni
• Nu se cunoaște exact natura virusului, bănuindu-se că ar fi vorba de variolă sau pojar, potrivit MphOnline.com. Variola a fost declarată eradicată în anul 1980.

2. Ciuma lui Iustinian:

• Când: în jurul anilor 541-542 d.Hr.
• Unde: a pornit din Imperiul Bizantin, s-a extins prin porturile de la Marea Mediterană
• Cauză sau intermediar: igiena precară, alimentaţia proastă
• Decese: peste 25 de milioane de oameni (în apogeu a omorât peste 5000 de persoane pe zi)
• Un sfert din populația situată în Estul Mediteranei a murit, iar boala a făcut ravagii și în Constantinopole. Este considerată prima relatare a ciumei care urma să devasteze Europa în Evul Mediu, mult mai târziu.

3. Ciuma bubonică (moartea neagră):

• Când: între anii 1346 şi 1353
• Unde: a pornit din Crimeea şi prin Italia şi s-a întins în Europa, Africa şi Asia
• Cauză sau intermediar: şobolanii (purecii de pe şobolani) şi cadavrele infestate manipulate incorect.
• Decese: cel puţin 150 de milioane de oameni
• Totul a început de la asedierea de către tătari a cetății Caffa (azi Feodosia, în Crimeea), colonie genoveză încă de pe la 1280. Asediatorii, ca să o cucerească, au aruncat peste ziduri cadavrele unor ciumați, o formă de „război bacteriologic”. Poarta de intrare în Europa a teribilei boli a fost Italia, unde, la Messina, în octombrie 1347, a ancorat o corabie genoveză ce venea de la cetatea Caffa.
• Există un motiv indirect pentru care rozătoarele au ajuns să răspândească atât de repede această boală. În 1232, Papa a declarat pisicile ca fiind animalele Satanei. În următorii 100 de ani, milioane de pisici au fost strangulate, permițând șobolanilor să se înmulțească exponențial fără nicio piedică din partea prădătorului lor natural.
• Este considerată cea mai mare catastrofă din istoria umanității. Potrivit History Today, ciuma a ucis peste 60% din populația Europei de la acel moment.

4. Epidemia Cocoliztli:

• Când: între 1545 și 1548
• Unde: zona Mexicului (America Centrală)
• Cauză sau intermediar: alimentaţia precară, igiena proastă
• Decese: între 10 și 15 milioane de victime
• Este considerată cea mai gravă epidemie din istoria Mexicului, aproximativ 80% din populație murind la acel moment. Nici până acum nu se știe ce a fost exact, unii cercetători înclinând spre Salmonella, alții înclinând către o serie de viruși care produc hemoragii.

5. Epidemia de variolă:

• Când: în jurul anilor 1600
• Unde: în coloniile Americii Centrale şi de Sud
• Cauză sau intermediar: coloniştii europeni au devenit răspândacii (mizeria de pe corăbii)
• Decese: cel puţin 90 de milioane de decese. Mortalitate de aprox. 60%
• Odată pătrunsă în rândul populației native, variola s-a răspândit foarte repede pe continent și a contaminat nenumărate triburi locale. Un vaccin împotriva variolei a fost creat în 1796, însă și azi mai sunt izbucniri ale acestui virus.

6. Epidemia de tifos:

• Când: în jurul anilor 1600
• Unde: în Europa, în mod special
• Cauză sau intermediar: condiţii mizere de trai (alimentaţie, igienă)
• Decese: cel puţin 10 de milioane de decese. Mortalitate de aprox. 60% în rândul celor infectaţi.
• A doua epidemie majoră a apărut în timpul primului Război Mondial, când România, Polonia și Rusia și-au văzut soldații decimați de boală. Din nou, răspândirea rapidă a bolii infecțioase poate fi pusă pe seama condițiilor de viață insalubre din timpul războiului.

7. Holera:

• Când: între 1852 şi 1860, apoi între 1910 şi 1911
• Unde: a pornit din India, s-a extins în Asia, Europa, America şi Africa
• Cauză sau intermediar: în principal apa infestată
• Decese: peste un milion de oameni în ambele cazuri. În 2015 au murit de holeră peste 28.800 de oameni.
• Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, chiar și în zilele noastre, anual, holera infectează între 3 și 5 milioane de oameni, omorând aprox. 100.000 de oameni la nivel global.

8. Gripa spaniolă:

• Când: anii 1918-1920
• Unde: a pornit din Europa şi s-a întins în lumea întreagă
• Cauză sau intermediar: soldaţii care „circulau” pe front au dus cu ei virusul în ţările lor.
• Decese: între 75 şi 100 de milioane de oameni (mai mult decât Primul Război Mondial în sine)
• Spania a raportat cele mai multe îmbolnăviri – de aici se trage numele bolii. Peste 500 de milioane de oameni au fost infectați, o treime din populația Globului. Virusul a ajuns inclusiv pe diverse insule izolate din Oceanul Pacific. Experţii afirmă că această pandemie a pus capăt primului război mondial.

9. Poliomielita:

• Când: între anii 1916 şi 1952 – punctul maxim
• Unde: Statele Unite ale Americii
• Cauză sau intermediar: contactul direct
• Decese: cel puţin 60.000 de decese. Mortalitate de peste 60%
• După 1952, boala a omorât aproximativ 6000 de oameni și a lăsat mult mai mulți paralizați. Odată contactat, virusul nu avea leac, însă în 1950 Dr. Jonas Salk a inventat vaccinul împotriva poliomielitei. Mulțumită acestei invenții și altor vaccinuri eficiente, America nu a mai înregistrat cazuri de poliomielită din 1979.

10. SARS (Sindromul Respirator Acut Sever):

• Când: între noiembrie 2002 și iulie 2003
• Unde: boala s-a transmis din China (provincia Guadong și Hong Kong) în 37 de alte țări
• Cauză sau intermediar: transmitere directă
• Decese: la peste 8000 de infecții au fost aproape 800 de decese.
• În câteva săptămâni, 1 din 10 pacienți infectați nu a mai putut fi salvat.

11. Epidemia de Ebola:

• Când: între anii 2014-2016
• Unde: epidemia a izbucnit în martie 2014 în Guineea și s-a extins în alte țări din Africa de Vest.
• Cauză sau intermediar: transmitere directă pe fondul mizeriei şi alimentaţiei proaste
• Decese: până în martie 2016 au fost infectaţi peste 28.000 de cazuri și peste 11.500 de decese.
• Rata mortalităţii a fost de aprox 50%. Cea mai afectată țară a fost Liberia, unde au existat peste 10.000 de cazuri confirmate și peste 4.800 de decese.

12. Malaria:

• Când: o boală neeradicată, prezentă încă şi astăzi
• Unde: zonele sărace, în mod special zona sub-sahariană din Africa
• Cauză sau intermediar: ţânţarii care transmit 4 specii de microbi de tip Plasmodium
• Decese: cel puţin 1 milion anual. Infectaţi sunt între 300 şi 500 de milioane în fiecare an.
• Deşi nu este la fel de mortală precum alte pandemii, malaria a produs de-a lungul timpului o mulţime de probleme. Este atestată de peste 4.000 de ani şi este suspectată că a provocat crize economice majore în antichitate, ba chiar decăderea şi dispariţia unor civilizaţii antice. A avut un rol important şi în timpul celor două războaie mondiale, când a ucis peste 100.000 de combatanţi.

Eclesiastul 1:9  „Ce a fost, va mai fi, şi ce s-a făcut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare.”