Versetele asupra cărora m-am oprit astăzi se găsesc în 1 Petru 1:24-25:
„Căci orice făptură este ca iarba, și toată slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usucă, și floarea cade jos, dar Cuvântul Domnului rămâne în veac. Și acesta este Cuvântul care v-a fost propovăduit prin Evanghelie.”
Apostolul Petru pune în opoziţie două situaţii reale:
- Vremelnicia omului
- Veşnicia Cuvântului
În mintea noastră, fără să ne dăm bine seama, realităţile acestea sunt inversate. Ni se pare că noi suntem veşnici, iar Cuvântul lui Dumnezeu este vremelnic. De multe ori, prin modul în care tratăm Scriptura, dovedim pretinsa noastră „superioritate”.
Scriptura este a lui Dumnezeu. Ea este Cuvântul unui Dumnezeu veşnic. În ea găsim descoperirea de Sine a lui Dumnezeu.
„Biblia, primită pe deplin și studiată ca fiind glasul lui Dumnezeu, arată familiei omenești cum să ajungă la fericirea veșnică și să aibă parte de comorile cerului. “Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” (2 Timotei 3, 16.17.) Suntem noi oare atunci atât de greoi la minte, încât să nu înțelegem acest lucru? Să cultivăm noi o foame adâncă după realizările scriitorilor învățați și să nesocotim Cuvântul lui Dumnezeu? Dorința după acest fel de lucruri, care nu ar trebui să existe niciodată, lucruri pe care oamenii le socotesc drept cunoaștere, îi face pe oameni să nu poată fi înțelepți spre mântuire.” (E. G. White – Principii fundamentale ale educaţiei creştine, pag. 444)
„Prin cercetarea atentă a Bibliei mintea se întărește, se rafinează, se înalță. Dacă nu ar exista nici o altă carte în toată lumea aceasta, Cuvântul lui Dumnezeu, trăit în viață prin harul lui Hristos, ar face pe om desăvârșit în această lume și cu un caracter corespunzător vieții viitoare, viața veșnică. Toți aceia care studiază Cuvântul, considerându-l prin credință ca fiind adevărul și primindu-l în caracter, vor fi desăvârșiți în El, care este totul în toți. Mulțumim lui Dumnezeu pentru posibilitățile puse în fața omenirii. Însă studierea multor autori diferiți aduce confuzie în minte, o obosește și are o influență dăunătoare asupra vieții religioase. În Biblie sunt arătate în mod clar datoriile omului față de Dumnezeu și față de semenii săi; însă, fără a studia Cuvântul, cum am putea îndeplini aceste cerințe? Noi trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu; căci “aceasta este viața veșnică”, spunea Domnul Hristos, “să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu”. (Ioan 17, 3.)” (E. G. White – Principii fundamentale ale educaţiei creştine, pag. 445)
Să ne dea Dumnezeu înţelepciunea de a recunoaşte că suntem trecători! Să primim de la El puterea de a reaşeza Cuvântul la locul cuvenit pe drept!
Domnul să fie cu noi! Amin!
