„Căci cine iubește viața și vrea să vadă zile bune să-și înfrâneze limba de la rău și buzele de la cuvinte înșelătoare, să se depărteze de rău și să facă binele, să caute pacea și s-o urmărească.” (1 Petru 3:10-11)
„Să caute pacea”!
Unde şi cum se poate găsi pacea? Este ea la serviciu, o întâlnim la biserică sau dăm peste ea acasă?
Unii cred că pacea este ceva ce apare de la sine – de aceea nu fac nimic pentru a o genera. Alţii cred că pacea este imposibil de găsit – de aceea nu o caută. Cei mai mulţi consideră că pacea este strâns legată de atitudinea celuilalt sau a celorlalți – de aceea aruncă responsabilitatea şi vina pe alţii.
Mai există o categorie de oameni (şi nu puţini) care încearcă să aducă pacea prin neimplicare sau prin compromis. Renunţând la principii şi coborând standardele, oamenii evită conflictele. Dar este sănătoasă această pace?
„Isus nu și-a asigurat niciodată pacea prin compromis. Inima Lui era plină de iubire pentru întregul neam omenesc, dar niciodată n-a fost îngăduitor cu păcatul. El le era prea bun prieten ca să poată tăcea când ei mergeau pe o cale care le ruina viața — viață răscumpărată prin sângele Său. El a lucrat ca omul să fie sincer față de sine însuși, sincer față de interesele cele mai mari și veșnice. Slujitorii lui Hristos sunt chemați la aceeași lucrare și trebuie să se ferească, pentru ca nu cumva, căutând să evite conflictul, să abandoneze adevărul. Ei trebuie să urmărească “lucrurile care duc la pace” (Romani 14, 19), dar adevărata pace nu poate fi asigurată prin compromis față de principii. Și nimeni nu poate fi credincios față de principii fără să provoace împotrivire. Un creștinism spiritual va avea de suferit împotrivire din partea fiilor neascultării. Dar Isus i-a îndemnat pe ucenicii Săi astfel: “Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul”. Cei credincioși față de Dumnezeu n-au motiv să se teamă de puterea oamenilor, nici de vrăjmășia lui Satana. În Hristos, viața lor veșnică este asigurată. Singura lor teamă să fie să nu părăsească adevărul, trădând astfel încrederea cu care i-a onorat Dumnezeu.” (E. G. White – Hristos, Lumina Lumii – pag. 356)
Dumnezeu este un Dumnezeu al Păcii. El vrea să ne dea pacea adevărată. Dar pacea adevărată înseamnă război permanent cu păcatul.
Tu ai căutat pacea? Ai urmărit pacea?
Nu cumva ai fugit de responsabilitate sau ai închis ochii tocmai atunci când aceştia trebuiau să fie deschişi?
Astăzi, fă tot ceea ce poţi pentru a genera pacea! Fă tot ce depinde de tine pentru a trăi în pace cu oamenii, dar nu uita să fii gata de luptă cu păcatul!
Dumnezeu să ne aducă pace în familia noastră, în biserica din care facem parte şi în societatea în care trăim! Amin!
