Pe la mijlocul lunii ianuarie, într-o zi însorită dar geroasă, un vânător a plecat să prindă câţiva iepuri.
În câmpul deschis, iepurii aveau loc destul pentru „manevre”, iar el nu-i putea nimeri ușor, așa că a pornit de-a lungul unui pârâiaș, pe marginea căruia se aflau tufe de trestie deasă, amestecată cu iarbă uscată. Era un loc în care iepurilor le plăcea foarte mult să stea. Pe maluri pârâul era străjuit de niște sălcii.
Vânătorul înaintat de-a lungul apei vreo sută de pași, fără să-i sară înainte niciun iepure. Deodată, tocmai când trecea pe sub o salcie, aude un foșnet. Se întoarce repede și observă că ceva se mișca între crengile din vârful salciei. Dar, în același moment, de acolo de sus sare ceva roșiatic. Până s-a trezit din uimire și și-a dat seama că era o vulpe, aceasta apucase să treacă dincolo de trestie. Mirat de adăpostul ciudat ales de vulpe, vânătorul se urcă în copac. Între crengile subţiri și dese din vârful lui, omul găsi un loc amenajat perfect pentru a-i servi roșcatei drept dormitor. Parcă era un „cuib” între crengile copacului. Se putea observa că vulpea dormea acolo de mai mult timp. De jur împrejur era o perie de lujeri lungi, printre care putea să vadă ce se mai întâmplă pe afară.
Și, la drept vorbind, cărui dușman i-ar fi venit în minte că ea, coana vulpe, stă în copac?
Salcia avea trunchiul înalt cam de doi metri și jumătate, și era binișor înclinată, așa că vulpea se putea urca destul de ușor, ca pe o scară. Pe coaja copacului erau urme lăsate de ghearele ei.
Locul de pândă este foarte important. El trebuie să ofere posibilitatea de a se vedea cât mai mult în jur, dar, în același timp trebuie să fie destul de bine camuflat pentru ca cel ce stă de strajă să nu fie văzut.
Pentru ca să putem rezista deselor atacuri ale diavolului, avem nevoie de un loc în care să facem de strajă. Permanent trebuie să fim siguri că în jurul nostru nu sunt pericole. În același timp, din locul de strajă putem să auzim foarte bine sfaturile oferite de Dumnezeu.
Profetul Habacuc scria: „M-am dus la locul meu de strajă, și stăteam pe turn ca să veghez și să văd ce are să-mi spună Domnul, și ce-mi va răspunde la plângerea mea.” (Habacuc 2:1)
Ești dispus să faci din rugăciune un turn de veghere?
Dumnezeu va trage alarma atunci când ești în pericol și te va ocroti.