„E nuntă!” …vocea se aude
Vestind în jur o bucurie
Ce, dinspre miri, pe toţi pătrunde
Iar cel ce vrea, …acum să vie!
E început de drum în viaţă
Şi primul pas spre fericire.
Suntem aici, le dăm povaţă
Ca să-i ajute-n mântuire.
Dorim să aibă pe cărare
Doar zile bune şi senine,
Pe orice spin să-l vadă floare
Iar răul fie-le spre bine!
Le dea Isus cu prisosinţă
Din harul dragostei divine
Să aibă tot spre trebuinţă
Şi candele mereu prea pline!
Privirea lor să stea spre Domnul,
De unde vine alinarea
Ce le oferă chiar şi tonul
Cu care vor porni cântarea.
Să nu se-oprească-n drum vreodată
Căci mult mai grea e repornirea,
Iar clipa grea fie uitată
Hrănind mereu doar fericirea!
Sunt la altar, căci la plecare
Pe calea-n doi, ce vor a merge,
O mare binecuvântare
I-ajută-n a se înţelege.
Să-şi amintească tot ce-acuma
Promit cu martori mulţi de faţă,
Şi-n dragoste să fie una
Oricât de greu va fi în viaţă!
Mult am dori ca el să ştie:
Din tot ce e pe lumea asta
Nimic nu ia în veşnicie
Decât copiii şi nevasta!
Iar ea, deşi e-acum mireasă
Să ne asculte bine sfatul
Că nu va lua nimic din casă
Decât copiii şi bărbatul!
Privind bărbatul şi nevasta
Ar fi de spus acuma multe
Dar ne rugăm la în clipa asta
La Tatăl nostru …să-i ajute!
© Viorel Dascalu 2010
