Daca ramaneti in Mine, si daca raman in voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea, si vi se va da. (Ioan 15:7)
Pentru multa lume, crestinii sunt niste oamenii privilegiati. Multi ii privesc ca pe niste persoane care au avantajul de a putea intra oricand in legatura cu Dumnezeu si a-I cere ceea ce doresc. De multe ori, mi s-a intamplat sa aud cuvinte de genul: „Roaga-te tu, ca pe tine te-asculta”.
In mare parte, acest lucru e adevarat, in sensul ca oricine, oricand, poate obtine o „convorbire” cu Cerul, daca-si doreste acest lucru (si asta gratis). De fapt, acest privilegiu nu este oferit numai celor care se considera crestini, ci oricarei persoane sincere care-L cauta pe Dumnezeu. Gresit este insa sa credem ca daca avem acest privilegiu si daca suntem copiii Lui putem veni inaintea Sa oricand, cu orice fel de capriciu, cerandu-I sa ne indeplineasca dorintele.
Rugaciunea nu este un CEC in alb pe care noi putem trece orice suma dorim, nici o lista de cumparaturi pe care sa insiram nevoile noastre materiale pe care asteptam sa ni le rezolve. In mare parte, acest mod gresit de a intelege rugaciunea sta la baza rugaciunilor fara raspuns.
In Iacov 4:3 ni se spune:
„Sau cereti si nu capatati, pentru ca cereti rau, cu gand sa risipiti in placerile voastre”.
Desi Dumnezeu ne-a dat fagaduinta ca ne poate oferi orice vom cere, nu trebuie sa neglijam prima parte a versetului, care este de fapt o conditie: „Daca ramaneti in Mine… ”.
Ori, daca acest lucru se intampla cu adevarat, cu siguranta nu vom mai cere bunuri vremelnice si nu vom mai nutri interese egoiste, ci vom cere ca El sa ne dea ceea ce crede ca e mai bine pentru noi, chiar daca asta poate sa implice saracie, suferinta, renuntare sau durere.
E timpul sa-L rogi pe Dumnezeu sa te ierte pentru toate cererile tale egoiste si sa te ajute sa ramai in El. Doar astfel poti sa ai indrazneala de a-I cere minuni sau interventii miraculoase.
© Viorel Dascalu 2012
